Culoarea alimentelor.......o contributie la placerea de a manca
Culoarea alimentelor.... o contributie la placerea de a manca :)
In anul 1970 Uniunea Europeana a decis ca fiecare aditiv alimentar autorizat sa fie mentionat pe etichetele sau ambalajele produselor alimentare, prin binecunoscutul cod ”E”.
Decizia a fost luata in ideea detinerii unei legislatii si reglementari foarte precise a aditivilor si pentru a facilita informarea consumatorilor. Astfel orice aditiv alimentar trebuie sa fie aprobat de catre Uniunea Europeana.
Colorantii alimentari sunt substante care intensifica sau redau culoarea unui produs alimentar si pot fi consitituenti naturali ai produselor alimentare si/sau alte surse naturale, care in mod normal nu sunt consumati ca alimente in sine si nu sunt utilizati ca ingrediente caracteristice in alimentatie.
Nu sunt considerati coloranti:
Produsele alimentare, uscate sau concentrate si aromele incorporate in fabricarea produselor alimentare compuse, datorita proprietatilor lor aromatice, gustative sau nutritive, avand si un efect colorant secundar.
Colorantii utilizati pentru colorarea partilor exterioare necomestibile ale produselor alimentare, cum ar fi straturile de acoperire ale branzeturilor si membranele pentru preparatele din carne.
Colorantii alimentari pot fi clasificati dupa urmatoarele criterii:
- natura lor, in care caz pot fi: naturali si sintetici;
- culoarea pe care o prezinta si o imprima produselor la care se adauga: galben, oranj, rosu, albastru, verde, brun si cu nuante diverse (aceasta clasificare este facuta si pentru colorantii alimentari admisi de UE si FDA-S.U.A.);
- modul lor de folosire: coloranti care pot fi introdusi in produsele alimentare; coloranti pentru colorare de suprafata. *( Prof. Dr. Ing. Constantin Banu, Manualul inginerului de industrie alimentara)*
Colorantii de caramel sunt considerati coloranti alimentari naturali, desi nu sunt prezenti in mod natural in produsele alimentare. Ei sunt obtinuti prin actiunea controlata a caldurii asupra glucidelor : zaharoza, dextroza, zahar invertit, sirop de glucoza. Colorantul Rosu de cosenila rezultat prin maruntirea fina a insectei Coccus cacti in stare uscata este de asemenea clasat drept colorant natural. *( Prof. dr. ing. Constantin Banu)*
β carotenul, unul dintre cei mai folositi coloranti in produsele alimentare, exista in mod natural in fructe si legume si in acelasi timp este obtinut si prin sinteza, avand aceeasi compozitie chimica. Odata consumata, substanta este convertita in vitamina A ( calitati antioxidante). Studiile toxicologice realizate au aratat ca o dieta bogata in caroten este benefica pentru organismul uman.
In plus, studiile au demonstrat ca β carotenul ajuta la reducerea riscului de cancer si chiar al unor boli cardiace. *( J. Hallagan, D. Allen si J. Borzelleca Safety and regulatory status of food, drug and cosmetics colour additives exempt from certification)*
Un alt exemplu este cel al caramelului, considerat cel mai utilizat colorant ( in 90% din cazuri), conform Asociatiei Industriei Chimice (Chemical Industry Association) din Marea Britanie.
Caramelul poate fi obtinut din porumb, trestie de zahar sau prin simpla topire a zaharului si a altor carbohidrati, in conditii speciale.
Intrucat produsele alimentare isi schimba culoarea in procesul de fabricare, de cele mai multe ori se utilizeaza colorantii alimentari pentru a intari culoarea originala a produsului si a le conferi un aspect placut. Cantitatile de coloranti care se adauga in produsele alimentare sunt foarte mici, intrucat acestia au o capacitate foarte mare de colorare. O serie de studii au aratat ca alegerea alimentelor de catre consumatori este influentata de culoarea produsului, de multe ori produsele "sterse" fiind in mod incorect asociate cu o calitate necorespunzatoare.
Colorantii sunt in permanenta testati in intreaga lume, cercetatorii reusind sa elimine o serie de teorii care presupuneau ca aceste substante determina hiperactivitate la copii.*( National Institutes of Health and Consensus Development Conference Statement: "Dieta si hiperactivitatea la copii" American Journal Clinical Nutrition)*
Pe baza rezultatelor testelor de siguranta privind aditivii alimentari, organismele guvernamentale din SUA, Uniunea Europeana si Comitetul Comun de Experti al Organizatiei pentru Alimente si Agricultura (Food and Agriculture Organisation) si Organizatiei Mondiale a Sanatatii (World Health Organisation) au analizat si au stabilit Consumul Zilnic Admis pentru coloranti.
Nu toti colorantii alimentari sunt legati de probleme de sanatate.
Din cei 9 coloranti artificiali aprobati, cativa dauneaza sanatatii.
Colorantul Albastru 1 si 2 este asociat cu probleme cromozomiale.
Colorantul Galben 6 este asociat cu afectiunile renale si tumorile glandei suprarenale la animalele de laborator.
Colorantul Rosu 3 si 40 a fost efectiv interzis la începutul anului 1990, dar el continuă să fie utilizat si astazi.
Colorantul Galben 5 a fost gasit vinovat de accelerarea simptomelor la persoanele care sufera de astm.
Foarte multe dintre “ aceste culori artificiale” au fost deja interzise în țări ale UE.
PRODUSELE ALIMENTARE IN CARE NU SUNT ADMISI COLORANTII
1. Alimente netransformate
2. Apa imbuteliata
3. Lapte semiecremat sau ecremat, pasteurizat sau sterilizat
4. Lapte cu cacao sau cu ciocolata
5. Lapte fermentat nearomatizat
6. Lapte concentrat (nearomatizat)
7. Lapte babeurre
8. Cremele in pudra (nearomatizate)
9. Uleiuri si materii grase de origine animala sau vegetala
10. Oua si produse pe baza de oua
11. Faina si alte produse de morarit, amidon sui fecule
12. Paine
13. Paste fainoase
14. Zahar, mono- si dizaharide
15. Piure si conserve de tomate
16. Sucuri si nectar naturale din fructe si legume
17. Fructe, legume si ciuperci in conserve sau deshidratate, fructe, legume si ciuperci transformate
18. Dulceturi extra, inghetata extra, creme de castane, creme de prune
19. Peste, moluste si crustacee, carne de animale, pasare si vanat, precum si preparate
20. Produse de cacao si componente in care produsul de baza este ciocolata
21. Cafea prajita, ceai, cicoare, extract de ceai si cicoare, preparate din ceai, din plante, din fructe si cereale pentru infuzie, amestecuri si preparate instant din aceste produse
22. Sare si produse de substitutie a sarii, condimente si amestecuri de condimente
23. Vinuri si alte produse din vin
24. Bauturi spirtoase din fructe, tuica, uzo, gin si alte bauturi similare
25. Distilate de vin (cu exceptia caramelului)
26. Alimente pentru sugari si copii
27. Miere de albine
28. Malt si produse din malt
29. Branzeturi maturate si nematurate (nearomatizate)
30. Unt.