Dependenta de cafea?...
Cofeina este un alcaloid capabil sa inhibe actiunea bacteriilor si a ciupercilor si cauzeaza sterilitate anumitor insecte,.... scazand numarul acestora. In plus, cofeina patrunde in sol si inhiba cresterea buruienilor, ceea ce poate duce la distrugerea plantelor respective. Plantele ce detin cofeina produc si inmagazineaza cofeina in seminte de cafea, departe de propriile locatii pentru divizarea celulelor, tocmai pentru a se feri de efectele otravitoare/nocive ale acesteia.
Se extrage din boabele de cafea. si este un excitant al SNC (sistemul nervos central).
Cofeina contine in molecula *ciclul purinic.
*Baza azotata, molecula care intra in constituirea nucleotidelor, ele insele constituente ale ARN și ADN, pe langa cea pirimidinica.
Alcaloizii sunt produsi finali de metabolism ai compusilor azotati si constituie mijloace de protectie si de aparare ale plantelor. In cantitati mici pot fi folositifi folositi ca substante farmaceutice, iar in cantitati mari actioneaza ca insecticide si otravuri.
Cele mai multe plante ce contin cofeina au fost descoperite si folosite inca din Epoca de Piatra, adica aproximativ acum 600.000-700.000 de ani in urma. Acei oameni mestecau semintele, scoarta si frunzele mai multor plante si asociau probabil consumul de plante ce contineau cofeina cu modificarile de comportament si stare.
Cafeaua era probabil cultivata si consumata pentru a inlatura oboseala, a stimula vigilenta si a imbunatati starea de spirit. La inceput e posibil sa fi fost consumata sub forma de pasta sau chiar boabe, si abia mult mai tarziu s-a descoperit ca prin introducerea in apa fierbinte se pot obtine rezultate sporite.
Ceaiul a fost folosit drept bautura fierbinte si utilizat ca medicament. Insemnarile arata ca in China se folosea inca de acum 4.700 de ani si a patruns in Japonia alaturi de alte aspecte de ordin cultural in jurul anului 600 d.Hr., insa a trebuit sa treca 700 de ani pentru a intra definitiv in viata de zi cu zi a japonezilor.
Acestia numesc ceaiul “ch`a”, iar chinezii “t`e” (se pronunta “tai”). Comerciantii germani au adus cu ei ceaiul, si in ciuda costului ridicat, s-a raspandit rapid in intreaga Europa.
Ceaiul era foarte popular in coloniile Americii, si pentru a-si intari statutul de mare putere coloniala, Guvernul britanic instituie o taxa speciala pentru acesta (alaturi de alte cateva articole). Ca rezultat al acestei taxe, colonistii au boicotat importul de ceai si au inceput sa foloseasca substituenti, in special cafea. Boicotul a degenerat intr-o revolutie in data de 16 decembrie 1773, cand un grup de revolutionari deghizati in indieni au patruns pe trei dintre navele englezesti ce detineau ceai si au varsat cotinutul (342 lazi de ceai) in Golful Boston. Acest incident faimos in istoria Americii, cunoscut sub numele de “The Boston Tea Party”, o data cu represaliile ce au urmat din partea Guvernului britanic, a ajutat la declansarea Revolutiei Americane.
Primele insemnari referitoare la cafea au fost descoperite in niste documente din secolul al X-lea, de provenienta araba. Pe de alta parte, exista dovezi ca inca din secolul al VI-lea cafeaua era cultivata si consumata in Etiopia.
O legenda araba povesteste ca un tanar pastor de capre, a descoperit virtutile stimulente ale tufelor de cafea cand caprele sale au mancat din acestea si au devenit foarte zburdalnice.
Boabele de cafea mai erau mestecate inca in Africa secolului al XIX-lea. La inceput arabii au creat un vin prin zdrobirea boabelor de cafea si fermentarea sucului obtinut. La inceputul secolului al XI-lea ei au inceput sa foloseasca boabele pentru a obtine o bautura calda, numita “qahwah”.
Pe masura ce consumul de cafea s-a raspandit, oamenii au adecvat feluritelor limbi aceasta denumire, devenind “café”, “kaffe”, “koffie”, ”coffee”. Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea germanii plantau cafea in insula Java. In urmatorii 50 de ani, francezii, apoi englezii aveau plantatii in coloniile din Caraibe. Cultivarea cafelei s-a raspandit in America Centrala si de Sud, si la inceputul secolului al XIX-lea Brazilia depasea Indonezia si devenea principalul exportator de cafea.
In anul 1860, in Statele Unite se consumau trei sferturi din productia mondiala de cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind din Brazilia.
Despre *alcaloizi…..
*Alcaloid- Substanța organica azotata, de proveniența vegetala, aparținind unei clase de substanțe cu proprietați puternic toxice, folosite in doze mici ca si medicamente (chinina, cafeina, papaverina, stricnina s.a.m.d.).
Sunt substante organice azotate complexe, produse doar de catre organismul vegetal, ce prezinta o reactie alcalina mai mult sau mai putin importanta. Sunt produsi finali ai metabolismului azotat. Se cunosc aproximativ 5000 de alcaloizi naturali diferiti. Alcaloizii se pot localiza in frunze (ceai, coca), seminte (cafea), radacini si scoarta, spermoderma (branduse), scoarta fructului (mac), canale secretoare, laticifere etc.
In general alcaloizii se caracterizeaza prin structuri heterociclice. Datorita azotului din molecula,
prezinta caracter bazic. Sunt substante insolubile in apa si solubile in solventi organici. Reactioneaza cu acizii minerali si formeaza saruri solubile. In plante se gasesc sub forma de saruri ale acizilor oxalic, citric, malic, fumaric etc. Dau reactii caracteristice de precipitare cu numerosi reactivi (iodura de potasiu, clorura de platina, acid picric, acid sulfuric s.a.m.d.).
Exercita efecte fiziologice considerabile asupra omului si asupra animalelor. Alcaloizii sunt folositi in terapeutica ca narcotice si calmante. Unii alcaloizi sunt otravuri puternice, spre exemplu curara, ce are capacitatea de a paraliza sistemul nervos. Se considera ca alcaloizii constituie mijloace de aparare ale plantelor impotriva insectelor. Unii alcaloizi, de exemplu nicotina, joaca rol in procesele enzimatice de oxido-reducere. Plantele producatoare de alcaloizi sunt dicotiledonatele, iar in masura mai mica monocotiledonatele si criptogamele. In general o planta contine mai multi alcaloizi. Continutul in alcaloizi depinde de varsta plantei, regiune, clima si anotimp. Algele si muschii contin alcaloizi. Ei sunt rari la ciuperci (ergotamina), la pteridofite (nicotina de la Equisetum, coniina sporilor de Lycopodium) si la gimnosperme (efedrina de la Ephedra). La angiosperme, anumite familii sunt reputate prin bogatia lor in alcaloizi : Solanaceae (solanina, nicotina, hiosciamina, atropina), Rubiaceae (cofeina, ernetina, chinina), Papaveraceae (morfina, papaverina, codeina, narseina). Alcaloizii mai importanti sunt : coniina, nicotina, tropanul, atropina, cocaina, chinina, papaverina, morfina, codeina, stricnina, cofeina s.a.m.d.
Alti mebri ai familiei……
Coniina se extrage din semintele de cucuta. Este o otrava puternica, care in doze mari produce moartea prin paralizia centrului nervos respirator. Acest alcaloid prezinta nucleu piperidinic.
Nicotina (β - piridin - N - metilpirolidina) este principalul alcaloid din tutun. In cantitati mici este excitant al nervilor centrali si periferici si provoaca contractia vaselor sanguine. In cantitati mari este un toxic puternic. Nicotina este o substanta cancerigena. Este un alcaloid care contine un nucleu piridinic legat de un heterociclu pirolidinic.
Tropanul, Atropina si Cocaina se extrag din solanaceae, convolvulaceae, dioscoraceae si eritroxilaceae. Din punct de vedere chimic acesti alcaloizi sunt esteri ai unor alcooli derivati de la tropan.
Atropina actioneaza asupra sistemului nervos parasimpatic. Ea produce o relaxare a muschilor netezi si se foloseste ca medicament antispasmodic. In cantitate mica dilata pupila, in cantitati mari este toxica. Cocaina, in cantitati mici este anestezic local, iar in cantitati mari produce paralizia nervului central.
Morfina si Codeina se extrag din opiu. Morfina determina o insensibilitate la dureri datorita actiunii asupra sistemului nervos central. Codeina nu poseda insusiri narcotice. In cantitate mica se foloseste ca medicament contra tusei. Codeina are structura chimica similara morfinei cu deosebirea ca din nucleul A este inlocuit hidroxilul cu o grupare metoxilica. Morfina si codeina contin in molecula un inel fenantrenic partial saturat.
Chinina se extrage din arborele de chinina. Se utilizeaza la combaterea malariei. Regleaza
temperatura corpului uman. Chinina contine in molecula ei un heterociclu chinolinic.
Papaverina se extrage din sucul laptos al capsulelor necoapte de mac (opiu). Ea actioneaza direct asupra musculaturii netede. Papaverina contine in molecula heterociclu izochinolinic.
Stricnina se extrage din semintele si frunzele plantei numita Strychnos nux vomica (turta lupului).
Este o otrava puternica. In cantitati mici este toxic general iar in cantitati mari este insecticid. Stricnina contine in molecula heterociclu indol.
Dependenta de cofeina…
Din punct de vedere tehnic, drogul este o substanta folosita sa previna ori sa vindece o afectiune, sau sa augumenteze starea buna fizica sau mentala a cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuri iar aceasta poate raspunde la toate aceste solicitari, dar pana la un anumit punct.
Desi cofeina este o substanta chimica ce poate fi folosita in scopuri medicale sau nu, ea este folosita mai adesea fara prescriptie medicala, pentru efectele sale asupra starii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute sub numele de “droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul si cofeina sunt toate droguri psihoactive.
Persoanele care consuma in mod regulat cantitati mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeaza adesa ca organismul lor s-a adaptat acestor cantitati, astfel ca si toleranta la aceasta substanta creste rezultatul este ca ei trebuie sa mareasca si consumul pentru ca substanta sa mai aiba efect stimulator.
Pe de alta parte, daca unii renunta la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorata dependentei lor fizice si mentale fata de acest drog.
Afirmatiile conform carora cofeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central - creierul si maduva spinarii – se bazeaza pe foarte putine informatii ale sistemului in sine. Existenta acestui stimul se bazeaza mai mult pe aparitia efectelelor drogului asupra starii si comportamentului, si se presupune ca activitatea creierului este afectata intr-o anumita masura. Observatiile facute asupra creierului animalelor arata ca prezenta cofeinei intensifica activitatea celulelor de la suprafata creierului (ceea ce se asociaza unui complex de senzatii si unui anumit comportament), si a structurilor mai adanci (asociate instinctului si emotiei).
Studiile legate de actiunea cofeinei asupra activitatii au aratat prelungirea timpului in care cineva poate lucra la nivel maxim si scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea in urma unei activitati extenuante !
***
Balandrin M. F., Klocke J. A., 1988. Medicinal, Aromatic, and Industrial Materials from Plants. InBiotechnology in Agriculture and Forestry 4, Medicinal and Aromatic Plants I, Ed. by Y. P. S. Bajaj,Springer-Verlag, Berlin-Heidelberg,.
Berlin J., Slag S., Strack D., Bokem M., Harms H., 1986. Production of betalains by suspension cultures of Chenopodium rubrum L. Plant Cell, Tissue and Organ Culture 5,
Bohlmann J., Eilert U., 1994. Elicitor induced secondary metabolism in Ruta graveolens L. Role of chorismate utilising enzymes. Plant Cell, Tissue and Organ Culture 38,