Valoarea energetica sau valoarea nutritiva?
Insumand necesarul biologic si necesarul energetic rezulta necesarul nutritiv al alimentelor ingerate.
Avand in vedere ca toate formele de viata presupun un consum permanent de energie pentru asigurarea temperaturii constante a organismului, pentru dezvoltarea corespunzatoare a musculaturii, pentru sinteza substantelor implicate in dezvoltarea acestuia, putem afirma ca :
Energia este indispensabila mentinerii vietii!
Valoarea nutritiva a alimentelor.
Pentru determinarea “valorii nutritive” a alimentelor avem nevoie de raportul dintre necesarul de substante nutritive pentru organism si potentialul nutritiv continut in 100 grame aliment.
Astfel valoarea nutritiva poate fi impartita si exprimata expimata prin urmatoarele cai :
-valoare organoleptica (tot ceea ce impresioneaza organele de simt...... miros, gust, aroma)
-valoare estetica (culoare,aspect).
-valoare igienica (cantitatea de substante nocive, microorganisme sau alti contaminanti)
-valoarea biologica (contitatea de elemente esentiale, indispensabile, cum sunt elemente minerale acizi grasi esentiali, aminoacizi esentiali, vitamine).
-valoarea energetica (proteine, glucide, grasimi)
Dupa cum am mentionat si in articolele anterioare substantele nutritive sunt constituite din grasimi (lipide), proteine, glucide (carbohidrati), elemente minerale si vitamine, care au un rol primordial in metabolism.
Valoarea energetica a alimentelor.
Este foarte bine cunoscut faptul ca prin “ardere”:
-Grasimile genereaza 9.3 kcal/g;
-Glucidele (carbohidratii sau hidratii de carbon) genereaza 4,1 kcal/g;
-Proteinele genereaza 4,1 Kcal/g;
- Alcoolul etilic (etanolul) genereaza 7.1 kcal/g;
- *Fibrele alimentare, nu au nicio valoare energetica si nutritiva (vezi articolele anterioare),dar joaca un rol extrem de important in digestie datorita faptului ca sunt bogate in vitamine, oligoelemente (metaloizii cu rol de “catalizatori” in anumite reactii chimice din organism)....... taratea de grau de exemplu :) ).Contrar afirmatiei ”Fibrele nu au nicio valoare energetica si nutritiva“, unele fibre pot fi degradate in organism cu ajutorul sistemelor enzimatice si a apei (hidroliza enzimatica) si folosite ca sursa de energie.
Datorita acestui fapt ,si fibrele alimentare sunt luate in calculul valorilor energetice a alimentelor!
Astfel :
Fibrele pot genera 2 kcal/g.
Pe de alta parte fibrele alimentare au avantajul de a limita efectele toxice ale anumitor substante chimice din alimente ca aditivii alimentari de exemplu.
Fibrele alimentare solubile au o contributie redusa la “trecerea” alimentelor prin intestin, insa previn sau reduc absorbtia unor substante in circuitul sanguin fiind capabile sa retine intrarea glucozei in sange, reduc nivelul colesterolului din sange.
Fibrele alimentare insolubile au o capacitate mare de absorbtie. Odata ajunse in intestinul subtire, acestea se umfla asemenea unui burete. Fibrele insolubile au un rol deosebit in constituirea bolului fecal, in reglarea digestiei si in prevenirea cancerului de colon.
Aceasta categorie este constituita din celuloza, hemiceluloza, lignina, pectina si unele polizaharide non-amidonoase, mucilagii, polizaharide izolate din algele marine, suberina cutina s.a.m.d.
Deci,nu toate fibrele alimentare sunt de origine glucidica!
Caloria reprezinta unitatea de masura a energiei termice utilizate in alimentatie sau in masuratorile metabolice, pentru ca poate reda exact valoarea energetica.
Kilocaloria reprezinta unitatea de masura pentru energia termica si este egala cu 1.000 de calorii.
Kilojoulul este o unitate de masura a valorii energetice. O kilocalorie este echivalenta cu 4,18 kilojouli.
La calcularea valorilor calorice ale alimentelor sunt utilizate de regula doua tipuri de relatii:
-1 Kilocalorie (1 kcal) = 1.000 cal.
-1 Kilojoul (1KJ) = 4.180 cal.,astfel se poate calcula necesarul caloric in functie de varsta, tip de efort, starea de sanatate s.a.m.d.